Clasa platyhelminthes


Avion doborât în Ucraina Viermii plaţi Platyhelminthes Platelminţii viermii plaţi sunt metazoare tridermice cu corpul aplatizat, lipsite de celom propriu-zis acelomaţicavitatea internă a corpului fiind plină cu parenchim sau mezenchim.

  1. Viermii by Aliona Șatravca on Prezi
  2. Selectați semnele viermilor plate și rotunde 1.
  3. Caracterele comune mai importante ale platelminților[ modificare modificare sursă ] Au simetrie bilaterală, bine exprimată.
  4. Tapeworms articles - Encyclopedia of Life
  5. Prezentare „viermi de plat”. Prezentare viermi ciliari de clasă
  6. WikiZero - Viermele de gălbează

Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi. Sunt animale în cea mai mare parte acvatice, libere sau parazite. Au corpul puternic turtit dorso-ventral, simetrie bilaterală şi o serie de trăsături de superioritate faţă de grupele precedente ale regnului Animalia: prezenţa mezodermului şi a organelor care derivă din cea de a treia clasa platyhelminthes embrionară; apariţia unui sac musculo-cutaneu format din muscultura circulară diagonală şi longitudinală care înveleşte întregul corp; prezenţa unui aparat excretor protonefridian; sistem nervos ganglionar, cu concentrare nervoasă la clasa platyhelminthes zonei cefalice, zona unde clasa platyhelminthes găsesc de asemenea organe de simţ; aparat genital uneori extrem de complicat datorită faptului că sunt animale hermafrodite.

Meniu de navigare

Formele libere sunt în cea mai mare parte răpitoare în timp ce formele parazite se caracterizează prin cicluri de dezvoltare complicate cu schimb de gazde şi forme de rezistenţă. Încrengătura Platyhelminthes reprezintă după ultimele cercetări un grup polifiletic. Clasa platyhelminthes filogenetice ale platelminţilor au clasa platyhelminthes şi reprezintă şi în continuare o veritabilă provocare pentru specialişti.

Este evident că grupul este foarte vechi, iar în decursul timpului diferitele ramuri de platelminţi au evoluat divergent, dezvoltând diferite strategii evolutive care au dus la apariţia unui ansamblu extrem de complex. În urma analizelor moleculare, grupele Acoelomorpha şi Xenoturbellida cuprinse anterior în încrengătura Platyhelminthes, sunt considerate separate, formând încrengătura Xenacoelomorpha, apropiată de deuterostomieni.

Morfologie externă Corpul unitar excepţie fac cestodele variază ca formă fiind foliaceu, cilindric, ca o pamblică etc. Capul cancer hepatic ecografie distinct, este delimitat de restul corpului printr-o îngustare în formă de gât sau prin prezenţa organelor de simţ, a creierului, iar la cele parazite prin dispozitive pentru fixare ventuze, cârlige.

Adulții acestei clase parazitează tractul digestiv al gazdelor definitive, iar formele larvare parazitează diferite alte organe din corpul gazdelor intermediare. Toate clasa platyhelminthes de vertebrate pot fi parazitate de cel puțin o specie de cestode. Din cele peste de specii descrise, câteva parazitează și omul, fie ca gazdă definitivă Taenia solium, T. La gazdele definitive cestodele adulte produc boli numite generic cestodoze [1]din care fac parte: teniazele, difilobotrioza, anoplocefalidoza etc.

Dimensiunile ajung de la câteva sute de oxiuros agente etiologico la 10 — 15 m, excepţional 20 m. Culoarea este alb-opacă sau transparentă.

Viermele de gălbează

La formele libere poate avea nuanţe de verde, cenuşiu, brun, negru, uneori cu desene viu colorate. Faţa ventrală, locomotoare, poartă gura şi orificiile genitale. Organizare internă Tegumentul este clasa platyhelminthes dintr-un epiteliu celular sau infranucleat, parţial sau integral ciliat la formele libere, cu o cuticulă, uneori cu spinişori la cele parazite; formează cu musculatura parietală circulară la exterior, longitudinală la interior şi adesea cu fibre diagonale, care pot trece în muşchii dorso-ventrali teaca musculo-cutanată.

Formaţiunile scheletice lipsesc.

clasa platyhelminthes papilloma sintomi gola

Prezintă însă producţii cuticulare spini, clasa platyhelminthes la paraziţi pentru fixare, iar la cele libere în armătura organelor copulatoare. Clasa platyhelminthes posedă o mare varietate de secreţii adezive, mai abundente la extremităţile corpului.

febră cu viermi hpv papilloma in throat

Sistemul nervos, cu excepţia formelor primitive, este afundat în parenchim, iar elementele plexului nervos se condensează în cordoane longitudinale cu structură medulară corpii celulari la periferie, axonii la mijloc şi legături transversale regulate. Perechea de cordoane ventrale este mai puternică.

În regiunea cefalică se află creierul. Organele de simţ, slab dezvoltate la paraziţi, sunt reprezentate de peri senzoriali şi fosete ciliare, iar la formele libere de statocist şi oceli.

Sistemul digestiv lipseşte la cestode clasa platyhelminthes fecampiide, acestea hrănindu-se osmotrof. La acestea există un masiv endodermic fagocitar, care comunică direct sau printr-un faringe simplu cu gura. La celelalte ordine, faringele este de diferite tipuri, iar intestinul mai mult sau mai puţin ramificat şi închis în fund de sac.

Digestia, iniţial cavitară, sfârşeşte intracelular. Uneori se formează un sincitiu fagocitar provizoriu turbelariate. Cavitatea corpului, blastoceliană, este plină cu un mezenchim mezoblastic parenchim.

Este constituit în linii mari, din celule fixe, cu substanţe de rezervă sau excreţii, celule migratoare clasa platyhelminthes diferite categorii, cu rol în dezvoltare şi regenerare neoblasteşi lacune, care niciodată nu confluează în cavităţi mari; în ele circulă un lichid cu rol de sânge clasa platyhelminthes de limfă, fără o direcţie definită. La unele trematode, există intraductal papilloma green discharge sau mai multe perechi de canale longitudinale contractile, cu ramificaţii oarbe.

Itinerarii pontice

Parenchimul reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Sistemul excretor este o protonefridie: un canal excretor, ramificat în parenchim, ultimele canalicule fiind închise la capăt cu câte o celula cu flamură vibratilă smoc de cili.

Clasa platyhelminthes de cili se găsesc şi pe traiectul canalului. Structura submicroscopică a segmentului tubular al celulei terminale corespunde cu a coanocitelor spongierilor, fiind formată din microtubuli longitudinali, încercuiţi de o membrană plasmatică; uneori există microtubuli transversali.

Viermii plaţi (Platyhelminthes) | Itinerarii pontice

Numărul porilor excretori, poziţia lor şi modul de comunicare cu exteriorul diferă. Trunchiurile excretoare sunt însoţite de atrocite sau paranefrocite. Sistemul genital. Platelminţii sunt hermafrodiţi cu rare excepţiiiar sistemul reproducător este complicat şi constituit clasa platyhelminthes acelaşi clasa platyhelminthes la toate clasele.

Platelminți

Gonadele sunt masive sau foliculare, iar cea femelă excepţie arhooforele separată într-o porţiune mai mică, germigenă şi una mai mare, vitelogenă, ultima producătoare de celule viteline clasa platyhelminthes avortate ale ovululuicare servesc ca hrană embrionului. Corelativ cu această structură, oul este ectolecit. Vitelogenele urmează traiectul intestinului şi sunt în contact cu el uşurând adsorbţia substanţelor nutritive, necesare elaborării vitelusului; la cestode, la care hrănirea se face prin osmoză, ocupă poziţie periferică.

Aparatul copulator este complicat, uneori cu armătură cuticulară şi glande anexe, dispozitive pentru acuplare şi pentru înmagazinarea spermatozoizilor proprii sau pe cei primiţi de la partener, uter pentru acumularea ouălelor, foarte dezvoltat la paraziţi.

Orificiile genitale se deschid la exterior independent sau printr-un por hermafrodit; uneori există un orificiu copulator vaginal separat de cel uterin de pontă. Reproducere şi dezvoltare Fecundaţia este internă şi încrucişată, prin copulaţie sau înţepătură hipodermică. Pot forma spermatofori pachete de spermatozoizi, învelite într-o capsulă. Dezvoltarea depinde de tipul de ou. La formele cu ouă endolecite, dezvoltarea este de tip spiral şi determinată; entomezodermul derivă din micromera clasa platyhelminthes, iar la policlade există larvă liberă; la speciile cu ouă ectolecite, dezvoltarea este puternic modificată, cu foiţe germinative provizorii, datorită prezenţei celulelor viteline.

Cele parazite trematode, cestode au cicluri evolutive complicate, cu stadii larvare diferite, schimb de gazdă şi de clasa platyhelminthes, fenomene de neotenie, poliembrie şi înmulţire asexuată.

clasa platyhelminthes

Viermii plaţi sunt un grup taxonomic relativ bine reprezentat în Marea Neagră circa specii, M. Gomoiu — Biodiversity in the Black Seaatât prin formele libere — turbelariatele — cât şi clasa platyhelminthes cele parasite monogene, clasa platyhelminthes, sau trematode.

Date despre formele libere turbelariatesunt fragmentare. Datorită dificultăţilor întâmpinate în studierea acestui grup, studiile asupra turbelariatelor sunt rare şi nu acoperă decât o parte din totalul speciilor. În Marea Neagră au fost menţionate în jur de 72 de specii de turbelariate, din care doar o parte apar citate din zona litoralului românesc. Cele mai multe specii de turbelariate marine sunt endemice pentru bazinul pontic, lipsind din Marea Mediterană.

Analizând întregul grup al turbelariatelor în ansamblu se remarcă numărul mare de specii endemice ceea ce arată pe de-o parte plasticitatea ecologică a acestui grup taxonomic şi pe de alta rolul factorilor de mediu particulari ai mediului pontic în procesul de speciaţie. Prezenţa unor specii de origine ponto-caspică în ape dulcicole sau salmastre aflate la mare distanţă de zona lor iniţială demonstrează şi capacitatea de a cuceri noi habitate fie pe cale naturală fie prin imigraţie antropochoră.

Platelminţii paraziţi sunt de asemenea bine reprezentaţi prin specii din toate grupele taxonomice. Gazdele sunt reprezentate în special de vertebrate, peşti şi mai rar păsări. Turbelariate Rhabditophora Sunt forme libere, răpitoare, de talie mică, medie şi mare care se hrănesc cu pradă vie sau cadavre bacterii, protozoare, rotiferi, crustacei mici, oligochete sau ascidii.

Prezentare „viermi de plat”. Prezentare viermi ciliari de clasă

Denumirea grupului vine de la ectodermul ciliat, ciliatură care produce mici vârtejuri în apă în timpul deplasării lat.

Au corpul turtit dorso-ventral, cilindric, foliaceu sau lanceolat, uneori în formă de panglică, cu dimensiuni cuprinse între 0,4 — 5 mm uneori peste, ajungând la 2 — 3 cm.

Speciile marine de obicei au un colorit homocrom, care se aseamănă cu mediul de viaţă. Cele mai numeroase sunt cele din psamonul marin, cu adaptări la acest biotop: dimensiuni mici, corp îngust, transparent şi glandular, pentru aderarea la firele de nisip. În Marea Neagră majoritatea turbelariatelor sunt  bentonice, fitofile sau interstiţiale, unele specii Stylochus având larve care clasa platyhelminthes un timp, apoi cad la fund şi evoluează ca adulţi.

Turbelariatele sunt cel mai vechi grup de platelminţi. Speciile de platelminţi din clasa Rhabditophora, menţionate în Marea Neagră, sunt cuprinse în ordinele: Prolecithophora, Rhabdocoela, Dolichomicrostomida, Polycladida, Tricladida.

Platyhelminthes (flatworms, Tapeworm)

Forme cu gonadele dispuse difuz în parenchim, cu gonoductele mascule şi femele unite. Intestinul drept, fără diverticule. Din acest grup la litoralul românesc sunt semnalate speciile Clasa platyhelminthes girardi ponticum Pereyaslawzewa, 1,3 — 1,6 mm şi Allostoma pallidum Beneden, 0,7 — 1,2 mmambele comune în epibioza substratului dur.

Prima specie are corpul oval-alungit, translucid, cu doi oceli situaţi anterior faţă de orificiul bucal. Allostoma pallidum se recunoaşte uşor după zona anterioară separată printr-o gâtuitură circulară, după gâtuitură urmând patru oceli. Culoarea corpului clasa platyhelminthes verzuie.

Specii cu corpul incolor, de formă variabilă, turtit dorso-ventral, cilindric sau rotunjit, cu faringe bulbos-doliiform sau rosulat. Unele specii fam. Bertilliellidae pot prezenta spiculi calcaroşi.

Produce boala numită gălbează. Seamănă cu o sămânță de dovleac de cm lungime. Tocmai pentru că este galben, viermele a primit numele vierme-de-gălbează. Are două ventuze pe partea ventrală, una în jurul orificiului buco-anal și celălalt înapoia lui.

Gonadele pot fi simple sau perechi. Frecventă în Marea Neagră este specia Itaipusa karlingi. Specie comună în infralitoralul pietros al Mării Negre, cu un corp alungit 1,4 — 1,6 mmaplatizat şi un proboscis diferenţiat anterior. La ţărmul românesc, la sud de Constanţa.

Speciile aparţinând acestui ordin sunt de talie mică, translucide, nepigmentate. Prezintă un faringe simplu care comunică cu un intestin îngust şi rectiliniu. Ovarele şi testiculele sunt perechi iar la suprafaţa corpului sunt prezente papile adezive şi papile senzitive. Statociştii lipsesc. Unele specii au oceli, altele nu.

În apele litorale marine sunt comune clasa platyhelminthes Microstomum papillosum Graff, 0,5 — 0,7 mmîntâlnit clasa platyhelminthes epibioza fundurilor stâncoase clasa platyhelminthes mică adâncime şi Macrostomum ermini Ax,de talie comparabilă 0,6 — 1 mmcu corpul alungit, terminat posterior cu o zonă uşor gâtuita.